Plasticul este omniprezent. Este folosit in orice, de la sticla de sampon la camasa de golf. Din pacate, materialele plastice traditionale pe baza de petrol sunt contribuitori notorii de deseuri.
Potrivit unui studiu din 2017 realizat in Science Advances, din cele 8,3 miliarde tone metrice de materiale plastice virgine produse incepand cu anii 1950, aproximativ 6,3 miliarde tone metrice au fost eliminate in depozitele de deseuri sau in mediul natural. Daca aceasta tendinta continua, acest numar ar putea creste pana la 12 miliarde de tone metrice.
Depozitelor de deseuri solide municipale (adica depozitele de deseuri) le sunt atribuite zone de teren sau sapaturi care primesc deseuri menajere. Acestea pot fi construite numai in „zone geologice adecvate, departe de defectiuni, zone umede, inundabile sau alte zone restranse.”
In plus, au nevoie de o captuseala compozita (adica, o geo-membrana) la doi metri deasupra captuselii sale de argila compactate pentru a proteja apa subterana si solul de sub emisiile de levigat.
In ciuda standardelor in vigoare, produsele aruncate se degradeaza si produc gaz de deseuri compus din metan si dioxid de carbon; ambele gaze sunt extrem de eficiente la captarea caldurii in atmosfera, in special la metan.
Gropile de gunoi sunt concepute doar pentru a stoca deseurile, nu pentru a le descompune. Din pacate, viteza cu care producem deseuri depaseste rata de biodegradare naturala. In consecinta, depozitele de deseuri se completeaza rapid, ceea ce creste poluarea aerului, a apei si a solului.
Numai in 2014 de exemplu, 136 de milioane de tone de deseuri solide municipale au fost depozitate, 18% din plastic. De atunci si pana la momentul scrierii articolului, cifrele au crescut dramatic.
Aruncarea materialelor plastice nebiodegradabile este nesustenabila, deoarece acestea urmeaza adesea un model economic liniar in care produsele virgine sunt fabricate, utilizate o singura data si eliminate, acumulandu-se in depozitele de deseuri sau in mediul natural.
In timp ce reciclarea este o solutie pentru a abate deseurile de la depozitele de deseuri si pentru a reduce productia de materiale virgine, doar 9% din materialele plastice produse din 1950 au fost reciclate.
Reciclarea intarzie pur si simplu eliminarea, motiv pentru care biodegradarea si compostarea trebuie de asemenea, considerate solutii.
Materiale plastice biodegradabile, cum ar fi printre altele caserolele, tacamurile sau farfurii de unica folosinta biodegradabile, ajuta la directionarea deseurilor departe de depozitele de gunoi si catre instalatiile de compostare. Aceasta nu numai ca scade povara pe depozitele de deseuri, dar reduce si emisiile de metan.
Certificarea produselor din plastic pentru compostare industriala
Desi exista o varietate de materiale plastice pe piata care pretind ca sunt biodegradabile, instalatiile de compostare industriale accepta doar materiale compostabile certificate, motiv pentru care intelegerea diverselor certificate este esentiala inainte de inceperea fabricatiei.
Produsele si ambalajele certificate compostabile nu vor impiedica operatiunile comerciale de compostare si nu vor contamina compostul. Certificarile comune includ ASTM, BPI si CMA.
ASTM D6400 certifica faptul ca materialele plastice si produsele au fost dezvoltate pentru compost in instalatiile de compostare aeroba municipale si industriale. Certificarea asigura ca produsele se vor biodegrada intr-un ritm adecvat intr-o instalatie.
Institutul pentru produse biodegradabile (BPI)
Pentru ca un produs sa fie certificat de BPI, trebuie sa fie mai intai certificat ASTM D6400-12. Testarea BPI este realizata de laboratoare independente, care vor asigura biodegradarea produselor intr-un ritm comparabil cu alte materiale compostabile, astfel incat fragmentele mari de plastic sa nu fie cerute.
Alianta de fabricare a compostului (CMA)
Programul de testare in camp CMA certifica in mod specific faptul ca depozitele de servicii alimentare (de exemplu, saci, ustensile, farfurii si inveliti) sunt compostabile in instalatii. CMA va oferi informatii despre cat de bine se vor descompune aceste produse intr-o unitate de compostare. In cele din urma, programul se straduieste sa devieze deseurile alimentare de la depozitele de deseuri si sa „minimizeze contaminarea in materiile prime urbane”.
Abordarea provocarilor de contaminare
Contaminarea este o provocare-cheie pentru instalatiile de compostare. Materialele plastice sortate in mod necorespunzator pot contamina fluxurile de reciclare sau materiile prime si sa ajunga la depozitele de deseuri. Cea mai mare contaminare rezulta din materialele plastice pe baza de petrol care intra in instalatii din cauza:
- Etichetarii incorecte.
- Confuziei la instructiuni de eliminare.
- Necunoasterea celor mai bune practici de gestionare a deseurilor.
- Nu toate bioplasticele sunt compostabile, motiv pentru care au loc incoerentele in etichetarea si definitiile puzzle-ului clientilor. Desi contaminarea poate fi evitata, va fi necesara o solutie sistematica pentru a elimina in intregime problema, care ar putea include:
- Educarea clientilor.
- Implementarea amenzilor pentru eliminarea necorespunzatoare.
- Respingerea incarcaturilor contaminate.
Dupa cum se poate vedea, utilizarea materialelor plastice a devenit o problema, mai exact deseurile obtinute din materialele plastice. Din acest motiv, se doreste utilizarea materialelor plastice biodegradabile, care se descompun mult mai repede in comparatie cu materialele plastice traditionale. Ba chiar mai mult, materialele biodegradabile nu polueaza.
